Management reflections – 2025
Repere esențiale pentru deciziile strategice
Essential benchmarks for strategic decisions
Subiectul pentru acest editorial mi-a fost inspirat (dictat) de ceea ce se derulează în SUA, în UE, în România și în general la nivel mondial, în special în ultimii ani
Luarea deciziilor strategice reprezintă unul dintre cele mai importante procese în managementul oricărei entități – om, companie, comunitate, țară, sau organizație internațională. Deciziile strategice impactează decisiv și perioade îndelungate entitățile respective și, adesea, și alte entități.
Din nefericire, în mod frecvent, deciziile strategice se iau la întâmplare, în mod arbitrar, fără conștientizarea consecințelor asupra entităților implicate și asupra contextului acestora. Pornind de la această realitate considerăm util să punctăm și să reamintim câteva repere esențiale, absolut necesar de luat în considerare în orice proces decizional strategic.
Punctul de plecare trebuie să-l reprezinte întotdeauna stabilirea riguroasă a obiectivelor de realizat. Acestea trebuie să corespundă intereselor fundamentale ale entității implicate, să fie realiste, reflectând constructiv situația entității și a contextului acesteia, ceea ce reprezintă premise indispensabile pentru realizarea lor, pentru generarea efectelor pozitive așteptate.
În determinarea modalităților de realizare și a resurselor necesare, pașii următori trebuie să asigure succesiv că acestea sunt:
- Posibile
- Oportune
- Fezabile
- Performante
- Sustenabile.
Se recomandă să se aibă în vedere trei orizonturi temporale – scurt, mediu și lung – din pespectivă proprie și din perspectivă contextuală. Dacă aceste condiții obligatorii sunt reunite se trece la faza următoare de stabilire a programului de implementare, ce trebuie să conțină principalele elemente acționale ce condiționează realizarea “de facto” a deciziei. O astfel de abordare a procesului decizional strategic la nivelul entităților economico-sociale nu este posibilă fără un fundament participativ, fără asigurarea unei echipe de specialiști competenți și dedicați, care să determine riguros obiectivele, modalitățile de realizare, resursele alocate, etapizarea acțiunilor, etc.
Am considerat oportun și util să axez acest editorial asupra procesului decizional strategic întrucât în prezent și în viitor, în contextul actual, foarte complex, turbulent și dificil predictibil, sunt necesare nu puține decizii strategice care vor determina în mare măsură, viața și performanțele tuturor oamenilor și entităților, atât în România cât și pe plan internațional.
Tendințe majore pentru companii în 2025
The major business trends for companies in 2025
Este o practică de acum încetățenită, ca la începutul fiecărui an să se prefigureze principalele tendințe în economie și societate, la nivel global, sau al principalelor componente.
Pentru 2025 au ”proiectat” interesante tendințe mai multe organizații prestigioase cum ar fi The Economist, The Consulting Boston Group sau IESE Barcelona.
În continuare, prezentăm succint tendințele anticipate de IESE Barcelona -recent reconfirmată ca una dintre cele mai bune ”business school-uri” din Europa și la nivel mondial. Specialiștii catalani au prefigurat cinci tendințe economice majore pentru companii:
- Integrarea cu precauție a elementelor de sustenabilitate. Se recomandă prioritizare, contextualizare, colaborare și inovare. Se atrage atenția că măsurile de contracarare a emisiilor de gaze, de reducere a poluării, sau de beneficii sociale și comunitare, pe lângă efecte pozitive, pot genera diminuări de investiții productive, reduceri ale comerțului, etc.
- Dezvoltarea de abilități de inteligență artificială (AI) care să fie eficace. Se apreciază că implementarea AI va avea două impacturi majore: modificarea modalităților de realizare a ”job-urilor” (și nu eliminarea lor); creșterea cererii de manageri care să posede seturi cuprinzătoare de abilități AI, astfel încât să fie capabili să facă alegeri strategice eficiente în cadrul “miradelor” de soluții generate de AI.
- Extinderea utilizării modelelor organizatorice hibride care să îmbine munca la domiciliu cu munca la companie, și care să armonizeze abordările ierarhice cu cele orizontale. Se atrage atenția că nu există soluții standard, acestea trebuie adaptate și diferențiate în funcție de specificul fiecărei companii și al contextului implicat.
- Luarea în considerare a schimbărilor geo-politice, cu accent asupra repercursiunilor financiare. Se anticipează că vor fi numeroase tensiuni geo-politice cu consecințe notabile asupra inflației și datoriilor publice, care vor impacta negativ lanțurile de aprovizionare, derularea vânzărilor de produse și servicii și ținerea sub control a costurilor în companii.
- Colaborarea cu o gama variată de stakeholderi. În contextul manifestărilor de izolaționism și protecționism se recomandă companiilor să continue să practice parteneriatele cu mulți stakeholderii, să evite divizările și polarizările, să pună accent pe abordarea demnă a tuturor persoanelor și să promoveze dezvoltarea spiritului și apartenenței comunitare.
Tendințele menționate, care firește că nu trebuie absolutizate, oferă repere de luat în considerare de managerii și specialiștii în management în conceperea și implementarea priorităților și modalităților strategice din acest an, firește, având în vedere specificul companiilor și contextului în care își derulează activitățile.
Mangementul companiilor și marile provocări societale
Companies management and grand societal chalenges (GSCs)
Marile provocări societale reprezintă una dintre cele mai frecvent semnalate și analizate teme din literatura referitoare la probleme societale, companii și managementul entităților, utilizându-se o gama variată de abordări și perspective.
În esență, o mare provocare societală se referă la un set de probleme majore, complexe, dăunătoare și multidimensionale cu care societatea se confruntă, care impacteaza un mare număr de persoane la nivel global (planetar), a căror rezolvare cu succes necesită eforturi ample, armonizate, colaborative și abordări inovative din partea unei game variate de “actori” – publici, privați și non-profit. Marile provocări societale menționate de specialiști cu o frecvența mai ridicată și cărora li se acordă multă atenție de către numeroase organisme internaționale, naționale, sectoriale, locale și companii sunt:
- schimbările climatice
- emergența inteligenței artificiale (AI)
- volatilitatea și instabilitatea economică
- migrația masivă socială și “environmentală”
- îmbătrânirea societății
- creșterea inegalităților bogăției și veniturilor
- realizarea bunăstării și a unei vieți mai bune pentru toți oamenii
- globalizarea
- pandemiile globale
Aceste mari provocări societale prezintă, potrivit majorității specialiștilor în domeniu, următoarele trăsături definitorii:
- se manifestă la scară globală
- prezintă o mare complexitate
- sunt dăunătoare pentru oameni
- implică multă incertitudine
- sunt foarte dificil de rezolvat
- oferă perspective de rezolvare, în final
- necesită implicarea și contrbutia unei mari varietăți de “actori”economico-sociali
- necesită un suport politic substanțial
- rezolvarea lor implică ample cunștinte, eforturi și acțiuni colaborative și colective.
Companiile, cel mai răspândit tip de entitate economico-socială, unde își desfășoară activitatea o mare parte a populației, care in ansamblu dispun de imense resurse tangibile și intangibile și sunt afectate substanțial, direct și indirect, de către marile provocări societale, reprezintă unul dintre cei mai importanți actori implicați în soluționarea acestora. Fără participarea continuă și consistentă a companiilor, nici una dintre maile provocări societale nu poate fi rezolvată.
Concluzia principală care se degajă din elementele prezentate este încorporarea de către managementul companiilor, ca o prioritate strategică și acțională, a participării la soluționarea marilor provocări societale, firește, potrivit specificului activităților fiecăreia și a a contextului economico-social implicat. În realizarea acestei adevărate mutații manageriale – declanșată deja în zeci de mii de companii, mai ales din țările puternic dezvoltate economic – învățământul, trainingul și consultanța managerială au un rol esențial
Ce este necesar, posibil și oportun să facem? // What is necessary, possible and opportune to undertake?
Propunere de dezbatere pentru membrii SAMRO // Proposal for SAMRO community members debate
Omenirea, entitățile, sistemele se confruntă în prezent cu amenințări, oportunități și provocări fără precedent.
În opinia noastră, patru sunt cauzele majore care generează o asemenea situație:
- Trecerea rapidă de la societatea și economia capitalistă la societatea și economia bazate pe cunoștințe și digitalizare, radical deosebite față de precedentele și care, în mod firesc, implică abordări noi, originale, radical schimbate;
- Știința și practica politică, economică, socială, educațională, etc. nu reușesc să se desprindă decât în mică măsură de viziunea capitalistă, de viziunea trecutului și ca atare, nu sunt capabile să ia în considerare realitățile actuale și, pe cale de consecință, nici să conceapă abordări și soluții noi, performante și sustenabile;
- Managementul, care are rolul decisiv în crearea, funcționarea, dezvoltarea și performențele tuturor entităților la nivel macro, mezzo, micro și internațional, nu s-au remodelat, nu s-au focalizat pe noile caracteristici ale entităților și contextelor acestora determinate într-o măsură crescândă și accelerată de ascensiunea cunoștințelor și de transformările digitale, de resurse umane cu noi caracteristici, aspirații și comportamente;
- Leadershipul politic, care are rolul decisiv în reglementarea, dezvoltarea și performanțele entităților la nivel național și internațional, este în mare suferință, dovadă ceea ce se derulează în SUA, Rusia, Germania, Israel, UE, ONU, NATO, etc.; există, datorită unei selecții negative favorizată de sisteme democratice învechite, fondate pe cantitate și nu pe calitate, pe trecut și nu pe viitor, o criză acută de lideri politici performanți în toate țările și la toate eșaloanele societății.
În acest context, complex, fluid, provocator și amenințător, dar cu mari perspective, oportunități și provocări societale majore, se ridică în mod firesc întrebarea: ce trebuie să facem în general și, desigur, în domeniul managementului?
Stimați colegi SAMRO, vă invit să dezbatem împreună ce ar trebui, ar fi posibil și ar fi oportun să întreprindem în domeniul managementului, inclusiv în planul educației și trainingului managerial.