Management reflections – 2024
Relansarea Newsletter-ului
Am marcat împreună luna trecută, cincisprezece ani de editare continuă a newsletter-ului SAMRO, unul dintre cele mai consistente și influente instrumente ale organizației, pentru dezvoltarea comunității academice de management și pentru promovarea managementului autohton, îndeosebi cel universitar.
S-au prezentat numeroase materiale cu caracter retrospectiv și prospectiv, de evaluare a evolutiei sale, de modernizare și dezvoltare. Așa cum am anunțat, continuăm cu analizele și mai ales, cu conturarea de modalități privind relansarea newsletter-ului SAMRO.
În acest editorial mi-am propus să punctez această prioritate și să lansez un apel la toți membrii comunității SAMRO pentru a se implica în acest proces.
Coordonatoarea newsletter-ului, dna profesor, Rodica Cândea, a elaborat un cuprinzător și complex plan de reconstrucție și dezvoltare a newsletter-ului, care vă este prezentat.
Mesajul meu este de implicare pentru cât mai mulți membri SAMRO, din toate cele 5 filiale, pe 2 planuri:
- în conturarea variantei finale a acestui plan cu idei și propuneri realiste;
- de implicare directă, personală, în realizarea și funcționarea noii variante a newsletter-ului.
Sperăm ca apelul nostru, să beneficieze de suportul concret și eficace al celor 5 președinți de filiale și să genereze feedback pragmatic de la cât mai mulți colegi. Managementul universitar din România, Societatea Academică de Management din România au nevoie de un newsletter modern și performant, capabil să contribuie la dezvoltarea comunității SAMRO și a managementului autohton în prezentul context, deosebit de complex și dinamic, în care mass-media este din ce în ce mai inovativă, fluidă și influentă. Pentru ca aceasta să devină realitate este nevoie de contribuția personală, concretă și frecventă a majorității membrilor SAMRO.
Așteptăm feedback-ul dvs. care să fie prezentat în următoarele numere ale newsletter-ului actual, hibrid, de tranziție, spre noul instrument.
Ce a însemnat newsletter-ul SAMRO în cei 15 ani de existență - Prof.univ.dr.em. Ovidiu Nicolescu, Președinte SAMRO
Încep prin a mărturisi că, în opinia mea, newsletter-ul SAMRO a fost și este unul dintre cele mai eficace instrumente utilizate de SAMRO pentru a comunica cu membrii săi, pentru a contribui la dezvoltarea comunității societății și la buna sa funcționare. Și tot la început de editorial doresc să reliefez contribuția determinantă pe care domna prof.univ.dr. Rodica Cândea a avut-o la inițierea, conceperea și funcționarea sa pe întreg parcursul – deloc scurt – de 15 ani. Nu am nici un dubiu în a puncta faptul că fără newsletter, societatea SAMRO ar fi fost mai puțin funcțională și performantă.
În decursul existenței newsletter-ului SAMRO putem delimita două perioade.
Prima, de la începuturile sale în 2009 și până în 2018, în care newsletter-ul reprezenta singura modalitate continuă de a informa și comunica cu membrii societății. Influența sa asupra funcționării și dezvoltării SAMRO a fost majoră. Comunicarea și dezbaterile științifice în această perioadă au fost intense și foarte utile.
Perioada a doua, începând cu anul 2018, după înființarea site-ului SAMRO.
În condițiile utilizării concomitente a ambelor modalități moderne de comunicare și interrelaționare o parte din informațiile și comunicarea SAMRO s-au transferat, în mod firesc, de la newsletter, la site. În continuare și în acest context, newsletter-ul a continuat să reprezinte o modalitate principală de a informa și interrelaționa cu membrii comunității SAMRO. Rubricile permanente ale publicației dezvoltate prin contribuția coordonatoarei newsletter-ului, reprezentând o perfecționare binevenită.
Pentru nu puțini membrii SAMRO – și eu mă număr printre aceștia – apariția newsletter-ului este o așteptare lunară, fiind o componentă semnificativă a funcționării comunității SAMRO. Consultarea materialelor de la rubricile sale este plăcută și interesantă, furnizând cunoștințe cu un evident plus de valoare.
Împlinirea a 15 ani de la publicarea continuă a newsletter-ului SAMRO reprezintă o dublă oportunitate:
- de a evalua fructuoasa activitate de 15 ani a publicației și de a gândi la posibile modalități de modernizare.
- de a sărbători această performanță deosebită, de a mulțumi celor care în decursul timpului au contribuit cu informații și materiale la realizarea sa, de a felicita călduros, din toată inima, pe dna Rodica Cândea, liderul acestui proiect de prestigiu, cu impact major asupra comunității SAMRO.
Este o plăcere și o mândrie să marcăm 15 ani de istorie fructuoasă a newsletter-ului SAMRO.
Filozofia managementului în plină ascendență
Management philosophy in full ascension
Filosofia managementului este un domeniu relativ nou, care în ultimele două decenii se dezvoltă intens. Prima carte care i-a fost consacrată, ”Philosophy of management” publicată în anul 1923, a fost elaborată de filosoful nord-american, Oliver Sheldon. Rapida sa ascensiune a fost determinată de înființarea revistei ”Philosophy of Management” în anul 2001 și în organizarea anuală, începând cu anul 2008, a conferinței de filosofie a managementului, de regulă, la Universitatea din Oxford.
S-au elaborat și publicat mai multe volume valoroase între care menționăm ”Elements of Philosophy of Management and Organization (Kozlovschi, 2010) Philosophical Foundations of Business Ethics (Luetge, 2012), Philosophy of Management (Neesham, Reihlen, Schoeneborn, 2020), Philosophy and Management Studies (Mir, Greenwood, 2022), The Critique of Management-Towards a Philosophy and Ethics of Business Management (Blok, 2022), Philosophy of Management (Joullie, 2023).
Există mai multe definiri ale teoriei managementului între care sunt diferențe apreciabile. Personal, optăm pentru definirea lui Turan Erkiliç potrivit căruia ”filosofia managementului este domeniul care investighează perspectivele managementului și atitudinnea sa față de viață în dimensiunile logicii, valorilor, cunoștințelor și existenței”.
Filosofia managementului poate fi abordată, atât ca o componentă a filosofiei, cât și ca o componentă a științei managementului. În calitate de componentă a filosofiei, acest nou domeniu se manifestă în două moduri: ca o ramură sectorială de filosofie a managementului, similar filosofiei economice, filosofiei politice, filosofiei științei, etc.; ca o extindere și dezvoltare a componentelor tradiționale ale filosofiei – logica, etica, epistemologia, ontologia, estetica, s.a. – în domeniul managementului.
În calitate de componentă a managementului, filosofia managerială se ocupă de fundamentele filosofice ale științei și practicii manageriale, de concepțiile pe care se bazează principalele componente ale managementului și semnificația acestora, de devoltarea și articularea conceptelor și abordărilor manageriale utilizând elementele de logică, epistemologie, etică, etc. puse la dispoziție de filosofie.
Sutele de studii publicate în reviste și zecile de cărți apărute în edituri demonstrează că noul domeniu al filosofiei managementului este util atât pentru teoria, cât și pentru practica managementului, prin generarea de noi cunoștințe, prin dezvoltarea și nuanțarea unor concepte și abordări manageriale, prin accelerarea conceptualizării și teoretizării unor elemente inovative ale practicilor manageriale din organizații, prin corelarea și integrarea la un nivel superior a elementelor știnței managementului cu elementele altor științe.
Pentru viitor, considerăm că se recomandă ca filosofia managementului să fie tratată ca o parte a științei managementului și direcționată cu prioritate în următoarele zone:
- axarea asupra problematicii esențiale a managementului (strategie, leadership, sisteme, metode și tehnici manageriale, managementul resurselor umane, cultura managerială, s.a.)
- studierea viziunii și concepțiilor celor mai renumiți specialisti în management (P.Drucker, M.Porter, H.Mintzberg, E.Freeman)
- focalizarea pe transformările manageriale actuale și viitoare în contextul trecerii la societatea și economia bazate pe cunoștințe și digitalizare, al ascendenței și proliferării rapide a inteligenței artificiale, a marilor provocări societale actuale (ecologice, sociale, sănătate, etc.)
Știința și practica managementului are nevoie de aportul filosofiei manageriale, care nu poate fi amplificat rapid și consistent decăt printr-o colaborare intensă și continuă între specialiștii în management și filosofii interesați de management.
RECONCEPTUALIZAREA SCOPURILOR COMPANILOR
RECONCEPTUALIZATION OF THE COMPANIES PURPOSES
O tendință din ce în ce mai pregnantă în ultimii ani în teoria și practica economică, managerială și juridică constă în reconceptualizarea scopurilor companiilor. Potrivit specialiștilor faptul că numai în aceasta primă parte a secolului XXI au avut loc numeroase crize – financiară, climaterică, pandemică, energetică, alimentară și, în stadiul de emergență, criza generată de inteligență artificială – argumentează necesitatea unor schimbări fundamentale. Se afirmă că amplificarea frecvenței și intensității crizelor derivă în principal, din conceperea greșită a naturii ”businessului”. Se avansează ideea că abordarea profitului, scopul companiilor, trebuie regândite.
Companiile nu trebuie să obțină profit cauzând probleme și dificultăți altora, ci prin producerea de soluții adecvate și cu impact pozitiv asupra stakeholderilor săi externi și interni. Soluția care se conturează este o nouă conceptualizare a managementului companiilor, axându-le pe mai multe scopuri armonizate, nu numai pe profit. Se propune renunțarea la modelul managerial fundamentat pe primatul acționarilor și trecerea la modelul fundamentat pe luarea în considerare a obiectivelor, a scopurilor principale ale stakeholderilor interni și externi, armonizându-le. Se are în vedere compania cu ”scopuri duale”. În unele țări s-au făcut pași importanți în această direcție, inclusiv în plan juridic. În Italia a fost reglementata ”società benefit”, în Franța ”société à mission” și în Spania ”sociedades de beneficio a interés común”. La niveul UE se lucrează la o reglementare juridică care are în vedere un nou model unitar european pentru companiile cu scop dual. Acest model prevede clauza de scop dual, care să fie integrată în actul constituitiv al companiei și care să combine obținerea de profit cu urmărirea de beneficii publice (comportament general sustenabil
și/sau obiective speciale). Concomitent se reglementează numeroase alte aspecte pentru ca noua abordare să fie implementată cu succes, cum ar fi: responsabilitățile fiduciare ale acționarilor și directorilor, reglementarea transparenței activităților companiei, organisme publice de supraveghere s.a.
Concluzia care se degajă este că în perioada imediat următoare se va realiza o remodelare radicală, atât a managementului întreprinderilor, recentrându-l pe obiective multiple și armonizate ale companiei și ale stakeholderilor interni și externi, cât și a teoriei și practicii economice și juridice privind companiile.
Forumul Economic Mondial de la Davos 2024: multiple și utile atenționări pentru managementul tuturor entităților
Davos World Economic Forum 2024: multiple and useful warnings for the management of all entities
Întotdeauna Forumul Economic Mondial derulat la Davos, a adus în prim-planul dezbaterilor probleme majore stringente pentru economia mondială, economiile naționale și managementul organizațiilor. Forumul din 2024 nu a făcut o excepție de la aceasta tradiție. Dimpotrivă, paleta problemelor abordate și a modalităților posibile de feedback a fost mai bogată ca oricând.
Una dintre concluziile care se desprinde din ansamblul rapoartelor, studiilor și intervențiilor liderilor politici, economici și științifici la Forum este creșterea intensității impactului contextului asupra managementului tuturor tipurilor de entități umane.
Dintre acestea ne rezumăm în a menționa două categorii:
A. Conturarea unui set de forțe care remodelează contextul economico-social actual:
- Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu
- Ratele ridicate ale dobânzilor
- Alegerile care se vor derula în numeroase țări importante din America, Europa și Asia
- Dinamica complexă a Chinei
- Creșterea accelerată a economiilor din Asia
- Inteligența artificială devine o componentă majoră a geopoliticului
- Amplificarea politicilor industriale ”verzi”, nepoluante
- Expansiunea BRICS – care în prezent cuprinde pe lângă Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud Africană și Arabia Saudită, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Iranul și Etiopia – și care au planuri de a crea noi instituții internaționale, inclusiv o bancă.
- Competiția pentru talente globale focalizată pe întreprinzători, ingineri și cercetători
B. Manifestarea a numeroase riscuri globale grupate pe două orizonturi temporale – anul 2024 și 10 ani.
Menționăm numai prima categorie de riscuri:
- Informarea greșită și dezinformarea
- Evenimentele climatice extreme
- Polarizarea socială
- Insecuritatea cibernetică
- Conflictele armate dintre state
- Lipsa de oportunități economice
- Inflația
- Migrația ”involuntară”
- Dezastrele economice
- Poluarea
Fără nici o indoială, cunoașterea și luarea în considerare a elementelor menționate – ca și a altor repere esențiale prezentate la Davos – este deosebit de utilă tuturor celor ce se ocupa de practica, știința și educația managerială.
Trecerea școlilor de management de la legitimitatea bazată pe “ranking”, la legitimitatea bazată pe cercetare
Transition of the business school from the legitimacy based on “ranking” to the legitimacy based on research
“Prea adesea cele mai bune școli americane vânează poziția în clasamente care înseamnă foarte puțin pentru ceea ce este cu adevărat important: pregătirea asigurată, mobilitatea economică și reducerea gap-ului în ceea ce privește accesul la oportunități pentru toți americanii. Actualul sistem de ierarhizare este o GLUMĂ” Miguel Cardona, 2022, Ministrul învătământului SUA
Mottoul de mai sus prefigurează un foarte recent studiu publicat de profesorii Gilles Grolleau și Luc Meunier în prestigioasa revista americana Academy of Management Learning, care abordează foarte argumentat și constructiv problema esențială a legitimității evaluării “business schooll-urilor” și a pregătirii asigurate de acestea. Studiul are la baza trei constatări:
• Prima o reprezintă omniprezența clasamentelor, a ierarhiilor în mediul școlilor de management:
– clasamentul oamenilor de știință din management
– clasamentul revistelor de management
– clasamentul școlilor de management
Din păcate, aceste clasamente nu sunt mecanisme neutre care acoperă deficitul de informații. Aceste clasamente determină o competiție globală în domeniul școlilor de management, care are drept consecințe nesocotirea calității procesului de învățământ și stimularea “non-sensului în management”.
• A doua constatare majora este că aceste clasificări, declanșante în 1987, sunt foarte profitabile pentru cei care le realizează, ajutând anumiți “agenți” să atragă fonduri, studenți, profesori, etc.
• A treia constatare este că amploarea și utilizarea acestor clasificări se bazează pe o perspectivă pe termen scurt. Școlile de management, conducătorii și profesorii din cadrul lor, s-au transformat din examinatori în examinați. Ei sunt obligați să-și ghideze munca în funcție de criteriile clasificărilor. Ca urmare, numeroase școli de management au făcut eforturi costisitoare pentru a excela într-un joc fară câștigător. Conducerea și activitatea lor nu mai este “în mâinile” decaniilor și corpului profesoral, ci în mâinile jurnaliștilor care produc clasamente ce prezintă defecte majore și care generează rezultate nefuncționale. În fapt, feed-back-ul la criteriile și cerințele clasificărilor subminează legitimitatea acestor instituții.
Soluția propusa de autori, prezentată și argumentată solid pe zeci de pagini în studiu, constă într-o abordare în două faze:
a) Faza primă, de tranziție, în care conducerile și corpul profesoral din școlile de management iau masuri pe termen scurt, care nu schimbă fundamental “jocul clasificării”, dar care influențează redirecționarea abordărilor și conținutului activităților în cadrul acestora.
b) Faza a doua, în care conducerile și corpul profesoral al școlilor de management sunt în situația de a pune sub semnul întrebării și a respinge ”jocul clasificării”, reafirmând scopul adevărat al învățământului de management, de a contribui substanțial și riguros la soluționarea problemei manageriale, societale și etice.
Considerăm că ideile propuse în acest studiu merită să fie cunoscute de către toți componenții SAMRO, pentru a le folosi în remodelarea pregătirii manageriale în universitățile din România, focalizându-și competențele și energiile asupra creșterii calității pregătirii manageriale și realizării de cercetări științifice utile la un nivel ridicat învățământului, științei și practicii manageriale. Nu numai SUA are nevoie de această schimbare fundamentală în management, ci și România.
Definitia legitimității:
Legitimitatea poate fi definită ca o percepție sau o presupunere generalizată că acțiunile unei entități sunt dorite, adecvate și corespunzătoare în cadrul unui anumit sistem social de norme, valori, credințe și definiții.